Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi.

Pe vremuri, un admirabil lider liberal se recomanda drept om al măsurii. Venea în faţa adversarilor săi politici cu decenţă şi raţionamente clare. Iar pentru asta, a rămas în istorie. Din păcate, modelul lui Ionel Brătianu nu pare să mai aibă succes şi acum în PNL. Domnul Crin Antonescu pare iute la mânie şi pripit în judecată. Sau poate prea dornic de afirmare. Motiv pentru care istoria nu se grăbeşte să-l ia în considerare.

Să vedem însă de ce este atât de furibund liderul de azi al PNL. Îl deranjează preşedintele Băsescu. Sau, mai mult, îl obsedează. Motiv pentru care orice declaraţie în care îl pomeneşte capătă accente apocaliptice. Astfel, cine nu ar şti nimic despre politica românească ar putea crede că domnul Antonescu este un fel de Nelson Mandela, un lider al libertăţii, luptând din greu cu cea mai neagră tiranie. Situaţie care ar îndreptăţi, nu-i aşa, discursuri dure, revoluţionare chiar. Aşadar, domnul Antonescu spune despre şeful statului şi PDL că ar fi “umflături maligne”, “malformaţii” ale politicii româneşti. De aceea, eliminarea respectivilor duşmani ar deveni, citez, “necesară şi igienică”.

Domnule presedinte

Stimati colegi.

Ani de zile, autoritatile europene au acuzat statul roman de discriminare si ne-au solicitat sa dovedim intelegere si sa asiguram sprijin si asistenta sociala tuturor cetatenilor, in special a categoriilor defavorizate, intre acestea incadrandu-se si o mare parte dintre cetatenii de etnie rroma. Printre cei care ne solicitau atunci clementa se regasesc si autoritatiile franceze care acum expulzeaza cetatenii rromi, imbarcandu-i de la Paris sau Lyon cu destinatia Romania, oferindu-le bani ca metoda de santaj pentru a scapa de ei. Intr-o tara care se pretinde a fi sustinatoare a drepturilor omului,cum este Franta, actiunea de expulzare reprezinta nu doar o incalcare a drepturilor si libertatiilor cetatenilor(inclusiv libera circulatie) , ci  prin expulzarea de grup se poate vorbi de o actiune de stigmatizare a unui grup etnic.

Indiferent ca sunt romani, bulgari, spanioli sau de alta nationalitate, rromii sau gipsy ( in engleza), gitano ( in spaniola), zigeuner ( in germana),  sau cum se mai numesc ei in diferite state in care se afla , sunt cetateni ai Europei, iar Franta sau orice alt stat nu poate incalca dreptul la libera circulatie.

Chiar si in cazul in care acestia nu mai indeplinesc conditiile pentru sedere legala expulzarea nu se poate face in mod automat si nu in grup.

Iată-ne ajunşi la începutul unei noi sesiuni parlamentare din actuala legislatură. Pentru a creiona ce ne aşteaptă, ce avem de făcut, dar mai ales ce suntem obligaţi să facem, socot nimerit să fac o succintă sinteză a sesiunii precedente şi – de ce nu – a celei dinaintea ei.

Am considerat că trebuie să fac acest lucru nu fiindcă dumneavoastră, stimaţi colegi, nu le-aţi cunoaşte, ci fiindcă, bizuindu-mă pe acest adevăr, să vă invit ca acum la început de drum şi în lunile care urmează, să reflectăm la responsabilitatea pe care cei ce ne-au ales, ne-au încredinţat-o.

Despre un asemenea subiect mi-am îngăduit să vorbesc şi într-una din şedinţele trecutei sesiuni. Am toate motivele să o fac şi de această dată.

Indiferent de formaţiunea politică pe care o reprezentăm în forumul legislativ al ţării, consider că situaţia economică gravă pe care o traversăm şi din chingile căreia, probabil, că nu vom ieşi nici în anul ce vine, impune întrebarea: ce am promis şi ce am izbutit să le oferim alegătorilor noştri? Să avem tăria şi să recunoaştem, nu prin declaraţii date presei ori rostite la mai ştiu eu ce întrunire publică, că nu s-a ajuns nici pe departe ca între acele componente să fie statornicit un echilibru.

Dimpotrivă, şi din acest motiv am ajuns ca din ce în ce mai mulţi români să nu mai aibă încredere în noi, ba chiar să ne dispreţuiască. Pentru a le recâştiga încrederea şi pentru a-i ajuta  să-şi întremeze speranţele, se cuvine să le redăm motivele de a crede în capacitatea noastră de a depăşi criza, dar mai ales efectele acesteia.

Interesant este faptul ca, desi in raspunsul oficial dat de BNR catre MFP spun ca nu au gasit documente care sa vorbeasca de o datorie istorica a Germaniei catre Romania, totusi o delegatie a BNR s-a deplasat la Basel la Banca Reglementelor, pentru a solicita documente si a verifica situatia acestei datorii care ar ajunge conform unor estimari neoficiale la peste 18 mld. euro.

Se pare ca problema este data de faptul ca BNR isi da seama ca nu poate ascunde prea mult timp, indicatorii de bilant aferenti anilor 1930-1947 care sunt cuprinse in documente oficiale si care apar in bilanturi sub forma "devize cliring".

Ce este acordul de cliring ? Acord prin care se efectueaza compensarea datoriilor reciproce fara valuta efectiva sau aur, indiferent de provenienta comerciala sau financiara a acestor datorii.

Ce este o banca de cliring ? Termenul desemneaza de regula BĂNCILE COMERCIALE care functionau traditional având acces la o CAMERĂ DE COMPENSARE sau la o institutie echivalentă, pentru a compensa CECURILE emise de bănci una alteia.

Proiecte legislative susţinute sau iniţiate de senatori PDL aprobate astăzi, 2 septembrie, in Senat.