Senatorul PDL Mircea Cinteză a anunţat miercuri în plen că demisionează din calitatea de parlamentar începând cu data de 9 decembrie. Decizia vine ca urmare a alegerii sale în conducerea Colegiului Medicilor Bucureşti. Explicatiile Domniei sale sunt prezentate mai jos, via Antena3.ro

Domnule PREŞEDINTE al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Domnului Ministru

         Moţiunea iniţiată de USL se subscrie scenariului tactic menit să atenueze efectele negative ale conflictelor din interiorul opoziţiei, în special în PSD, ca urmare a excluderii lui Mircea Geoană din partid, considerându-se că o refocalizare a interesului  electoratului către problematica guvernării ar fi de natură să stopeze pierderile electorale. Formal, deci, opoziţia încearcă să arate cât de preocupată este de soarta sistemului de ordine şi siguranţă publică din România. Dar însuşi titlul moţiunii, într-o formulare ambiguă şi irelevantă, divulgă precipitarea autorilor, propria lor nesiguranţă, la care se adaugă teze neconvingătoare, insuficient probate şi argumentate, din care rezultă cel mult un colaj retoric.

          Am constatat, de asemenea, că nimic din ceea ce face guvernul Boc nu este pe placul opoziţiei. Dar nu această atitudine este reproşabilă, în fond opoziţia este îndreptăţită să critice puterea şi, în condiţiile crizei pe care omenirea o traversează nu este guvern, ministru, minister, să fi găsit doar soluţii ideale, irefutabile. O observaţie se impune, totuşi: în circumstanţe precum cele în care trăim, sunt recomandabile abordările mai nuanţate şi disponibilitatea de a identifica soluţii la problemele socio – economice cu care ne confruntăm, indiferent că suntem la putere sau în opoziţie. Nihilismul generalizat nu produce nici aplauze, nici voturi, întrucât electoratul are mai mult spirit critic şi discernământ decât îşi imaginează uneori politicienii. O altă ţintă a iniţiatorilor vizează inhibarea proceselor de reformă pe care M.A.I. le preconizează şi care au în vedere o reconstrucţie instituţională, un optim funcţional, o redimensionare a structurilor de personal şi o mai judicioasă gestiune a resurselor financiare în condiţiile generate de criză.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a ''demontat'', marţi, în plenul Senatului, acuzaţiile cuprinse în moţiunea ''Nesiguranţa lui Igaş - pericol pentru siguranţa cetăţeanului!'', înaintată de parlamentarii Uniunii Social Liberale (USL) şi a afirmat că aceasta reprezintă ''un document copiat din ştirile de la televiziunile de partid''.

''Regret că aţi preferat să propuneţi spre dezbatere un document copiat din ştirile de la televiziunile de partid, în loc să veniţi cu soluţii de îmbunătăţire a procesului de modernizare iniţiat în timpul guvernării PDL. Dacă discuţia de astăzi s-ar fi desfăşurat sub auspicii serioase, atunci m-aş fi bucurat (...) să vă vorbesc despre instruirea managerilor de poliţie, despre reforma din unităţile de învăţământ din cadrul MAI sau despre noul statut al poliţistului. (...) Regret că am venit astăzi aici pentru a demonta speculaţii construite după ştiri de tabloid'', a adăugat ministrul Igaş.

În discursul susţinut în faţa senatorilor el a subliniat că MAI a traversat un amplu proces de restructurare şi reorganizare precizând că miniştrii PDL, pentru prima oară în istoria post-decembristă, au avut avut curajul de a pune degetul pe rănile profunde ale acestei instituţii.

''Mă mir că nu vedeţi aceste lucruri, pentru că aţi avut reprezentanţi în fruntea acestui Minister şi ştiţi ce aţi lăsat în urmă. Din acest motiv, sunt oarecum surprins că abordaţi atât de superficial şi tendenţios acest subiect'', a punctat Igaş.

El a adăugat, referindu-se la acuzaţiile Opoziţiei privind fragilizarea sistemului şi creşterea gradului de insecuritate al populaţiei că a contribuit la ''fragilizarea'' sistemului de cunoştinţe şi relaţii ''printr-un proces de restructurare şi reorganizare pe criterii de eficienţă şi profesionalism''. În ceea ce priveşte ''creşterea infracţionalităţii şi creşterea alarmantă a gradului de insecuritate al populaţiei'' ministrul MAI a precizat că, deşi România a traversat o perioadă grea, ca urmare a crizei economice globale datele existente arată că, în perioada în care Ministerul a fost condus de miniştri PDL fenomenul infracţional nu a crescut semnificativ comparativ cu perioada 2007-2008, când PNL deţinea conducerea Ministerului.

Igaş a reamintit senatorilor că fostul ministru de interne, Cristian David, a angajat din sursă externă 17.000 de oameni, folosindu-se de pretextul profesionalizării posturilor şi pregătirea sistemului în vederea renunţării la serviciul militar obligatoriu, în condiţiile în care hotărârea CSAT prevedea încadrarea a doar 14.000 de lucrători.

Gheorghe Flutur: Buna ziua. Doresc sa va informez temele discutate astazi in sedinta coalitiei de guvernare, si important pentru opinia publica este sa informam ca in coalitia de guvernare s-a hotarat, s-a decis sprijinirea unui proiect de lege referitor la organizarea si desfasurarea alegerilor locale si parlamentare simultan, la sfarsitul anului 2012. Aceasta discutie a avut loc in mai multe randuri, astazi coalitia a decis acest lucru - pana la sfasitul saptamanii vom stabili in coalitie si forma in care vom promova acest proiect de lege extrem de important pentru anul 2012.

Avem mai multe argumente. In primul rand, cred ca toata lumea este de acord ca Europa, intreaga omenire trece in momentul de fata prin clipe grele, nesigure din punct de vedere economic, si noi dorim stabilitate economica, dorim ca anul viitor sa ne concentram pe gestionarea problemelor grele si sa scurtam perioada alocata campaniei electorale. De aceea, coalitia de guvernare sprijina acest proiect de lege si dorim, de asemenea, reducerea cheltuielilor referitoare la alegeri. Se face o economie din primele calcule de circa 23 de milioane de euro intr-o perioada extrem de grea, extrem de importanta, si de aceea prin acest proiect de lege dorim sa cream conditiile, daca vreti, infrastructura de organizare simultana a alegerilor. Alegerile vor avea loc, dupa acest proiect de lege, intr-o singura zi, o zi de duminica, la sfarsitul anului 2012, data exacta urmand sa fie hotarata printr-o hotarare de Guvern.

As vrea sa mai spun cateva lucruri referitoare la acest proiect de lege. In momentul de fata coalitia se concentreaza pe problemele importante, pe votarea bugetului de stat si totodata si pe clarificarea si stabilirea calendarului alegerilor de anul viitor. E foarte important sa stim din timp acest lucru. Nu discutam de o lege electorala, pentru ca zilele trecute aparuse un proiect afisat pe site-ul Ministerului Administratiilor si Internelor care a fost elaborat in colaborare cu cei de la Statistica, cu Ministerul Afacerilor Externe. Coalitia doreste sa se refere doar la comasarea alegerilor si nu la alt ceva, si aici doresc sa spun foarte clar punctul de vedere al Partidului Democrat Liberal. Noi ne propunem ca in prima parte a anului viitor sa modificam Constitutia, sa rezolvam acea problema cu care ne-am angajat in fata romanilor: Parlament Unicameral si reducerea numarului de parlamentari la 300. De aceea, adresam un apel Opozitiei sa vina la dezbateri, sa modificam Constitutia, pentru ca este un angajament in fata populatiei Romaniei in urma referendumului. Dupa ce Constitutia se va modifica, sigur ca discutam despre noua lege electorala, dar in ordine de prioritate discutam acum de comasare, apoi in prima parte a anului 2012 - modificarea Constitutiei si apoi legea electorala care sa stabileasca procedurile clare privind alegerile locale si parlamentare. De aceea lansam un apel Opozitiei sa vina la dezbateri pentru a materializa aceasta hotarare de modificare a Constitutiei in prima parte a anului 2012.

 *Dragi romani de pretutindeni,*
Cu prilejul "Zilei romanilor de pretutindeni" va adresez voua,romanilordin lumea intreaga,calde felicitari,precum si indemnul de a pastra insuflet spiritul,cultura si limba romaneasca.
Doresc sa va felicit si sa va multumesc pentru contributia pe care oaduceti la dezvoltarea comunitatilor si a tarilor in care va aflati,precumsi pentru pastrarea si afirmarea valorilor si traditiilor romanesti.DinAustralia pana in America de Nord,din Europa si pana in Asia,romanii auridicat pe podiumurile sportului de performanta drapelul national alRomaniei,au dus la cele mai prestigioase universitati frumosul grairomanesc si exceleaza in orice domeniu activeaza,facand cinste tariinatale.
Trebuie sa ne amintim ca suntem romani in fiecare zi daruita noua deDumnezeu si sa pastram vii in inimile noastre cuvintele lui M.Sadoveanu:"Patriotismul nu inseamna ura impotriva altor neamuri,ci datorie catreneamul nostru; nu inseamna pretentia ca suntem cel mai vrednic popor dinlume,ci indemnul sa devenim un popor vrednic."
Doresc sa va felicit,de asemenea,si cu ocazia "Zilei Nationale aRomaniei".Avem datoria de a pastra vie si a cinsti amintirea celor ce auluptat pentru unitatea si libertatea poporului,precum si de a privi spreviitor cu optimismul,curajul si increderea cu care au facut-o si stramosiinostri,de la cei cazuti pe campul de lupta,pana la cei care au pierit ininumanele inchisori comuniste.
Cu aceste ocazii,transmit romanilor de pretutindeni cele mai bune gandurisi urari de sanatate,fericire si succes.Fie ca Dumnezeu sa binecuvantezeRomania si pe romani,oriunde s-ar afla ei.
La Multi Ani Romania!
La Multi Ani romani de pretutindeni!

          După cum bine știm data de 1 Decembrie este o zi foarte importantă pentru poporul român, deoarece în anul 1918, la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie, a avut loc  marea unire a Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei. Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanțul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acțiuni ale fraților din Basarabia (27 Martie 1918) și Bucovina (15/18 Noiembrie 1918).

        Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei noastre. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unitații naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este fapta istorică a întregii națiuni  române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unitații neamului. Nu o victorie militara a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial-instituțională care este statul național.

        Atunci, la Alba Iulia, bătea o inimă românească, se schimbase ritmul vietii, deoarece se schimbase demnitarul, ocupantul tronului Transilvaniei. Numai la Alba Iulia trebuia și era drept să se împlinească izbânda națională, căci acolo era străvechiul și strălucitul Apulum al strămoșilor daci și romani, orașul măreției lui Mihai Viteazul, primul unificator al pământului românesc.

        Alba Iulia nu era doar simbolul gloriei străbune, ci și acela a suferinței națiunii, locul in care s-a petrecut cumplitul supliciu al martirilor Horea, Cloșca și Crișan și a fost umilit Mândrul Crai al munțiilor, Avram Iancu.

        Marea Adunare a românilor transilvăneni era bine ocrotită de armata română, participanții simțindu-se apărați de o mână părintească.

        Nici-un eveniment al vieții națiunii române nu se poate situa deasupra momentului Marii Uniri!

       Să păstrăm Alba Iulia în aura ei de metropolă istorică a Sărbătorii Naționale, pentru că, fiind oraș al gloriei și al marilor dureri, Alba Iulia a devenit prin actul de la 1 Decembrie 1918, după jertfe de secole, altarul realizării marelui ideal al poporului nostru. În acea zi, la Alba Iulia noi ne-am închinat lui Dumnezeu, arborând drapelul dumnezeirii noastre!

        Unirea național-politică de la anul 1918 nu se cuvine să fie privită nici măcar în parte ca pe un dar coborât asupra poporului românesc, nici ca o alcătuire întâmplătoare răsărită din greșelile dușmanilor de veacuri. Chiar dacă asemenea greșeli nu s-ar fi săvârșit niciodată împotriva românilor subjugați de-a lungul veacurilor de stapânire ungureascâ, austriacă sau rusească, stăpânirile acestea nedrepte ar fi trebuit să se micșoreze îndată ce dreptul tuturor popoarelor de a-și croi soarta dupa buna lor pricepere a izbutit a se înălța la treapta de putere hotărâtoare în noua întocmire a așezământului de pace europeană. De aceea, Unirea românilor trebuie înfățișată totdeauna potrivit adevărului, ca urmare firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi și de mucenici a izbutit să-și apere cu uimitoare stăruință ’’sărăcia, nevoile și neamul ’’ rămânând împotriva tuturor năvălirilor barbare, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoșesc.

Democrat-liberalul Vasile Blaga a fost ales luni, de plenul Senatului, în funcţia de preşedinte al acestui for legislativ.
Senatorul PDL a obţinut 69 de voturi pentru şi 63 împotrivă.
Pentru funcţia de preşedinte al Senatului a mai candidat alături de fostul ministru Vasile Blaga, susţinut de coaliţia de guvernare, actualul preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean (PSD), susţinut de grupurile USL.
În favoarea acestuia din urmă s-au exprimat 63 de senatori, iar împotrivă 69 de senatori. 
Potrivit Regulamentului Senatului, preşedintele acestui for legislativ este ales prin vot secret cu buletine de vot, fiind declarat câştigător candidatul care a obţinut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor. 
Voturile au fost numărate de o comisie specială din care au făcut parte Dumitru Constantin (PDL), Laurenţiu Coca (PSD), Titus Paşca (PNL), Bokor Tiberiu (UDMR), Vasile Nedelcu (independenţi). 
Şedinţa plenului Senatului a fost prezidată de vicepreşedintele democrat-liberal al Senatului, Petru Filip, cel care a deţinut interimar şefia acestui for legislativ după revocarea lui Mircea Geoană, şi de secretarii democrat-liberali ai Senatului, Orest Onofrei şi Gheorghe David.

După anunţarea rezultatului votului din plenul acestui for legislativ, noul Președinte al Senatului, senatorul Vasile Blaga, a declarat că va depune eforturile necesare pentru 'normalizarea' activităţii în Camera superioară a Parlamentului şi pentru recuperarea restanţelor în procesul de legiferare.
'Împreună vom reuşi să recuperăm din restanţele pe care le avem în procesul de legiferare. O să depun eforturile necesare pentru a normaliza relaţiile dintre noi. Relaţiile şi discuţiile dintre grupurile parlamentare trebuie să ia o altă turnură. Am convingerea că Senatul este şi va rămâne şi prin calitatea celor care o compun Camera superioară a Parlamentului', a spus democrat-liberalul.
Vasile Blaga a ţinut să îi mulţumească lui Mircea Geoană pentru 'eforturile bune' pe care le-a depus pe durata mandatului său de preşedinte al Senatului.

Realizator: Bună dimineaţa, tuturor! O ediţie în direct "După 20 de ani". În această duminică domnul Emil Boc, prim-ministru al României, este invitatul nostru. Bună dimineaţa!Emil Boc: Bună dimineaţa şi mulţumesc pentru invitaţie!Realizator: Noi mulţumim că sunteţi alături de noi în această dimineaţă. Claudiu Pândaru - gandul.info, şi Cristian Hostiuc - Ziarul Financiar. Domnule Emil Boc, o să încep cu o întrebare de sezon, să-i spunem, suntem foarte aproape e Ziua Naţională a României, 1 decembrie. Pro TV, Gândul, Ziarul Financiar au început o campanie de curiozitate, să-i spunem, îi întrebăm pe utilizatorii site-urilor noastre şi pe publicul nostru, până la urmă, de ce iubesc România. Există o mulţime de răspunsuri, şi înregistrate, şi scrise, există dovezi în sprijinul acestei afirmaţii sau poate dovezi împotriva acestei afirmaţii. Însă vreau să-mi răspundeţi şi dumneavoastră la această întrebare. De ce iubiţi România?Emil Boc: O să vă răspund aşa cum simt ca cetăţean, şi nu ca politician, şi aş vrea să luaţi ca atare răspunsul. Iubesc ţara aceasta pentru oamenii pe care îi are, pentru căldura, sufletul şi talentul lor. Iubesc România pentru că are frumuseţi naturale, iubesc România pentru că este ţara care a reuşit să mă facă să fiu mândru pentru că are o istorie neatârnată, ne-am păstrat limba, ne-am păstrat tradiţia, ne-am păstrat obiceiurile, indiferent de greutăţile prin care am trecut în decursul veacurilor. Şi iubesc România pentru că oriunde aş fi nicăieri cuvântul acasă n-are altă semnificaţie şi n-o poate avea decât aici, acasă, în România, semnificaţia lui autentică. Pentru asta iubesc România! Realizator: Mulţumesc pentru acest răspuns. O să ne întoarcem la chestiunile concrete ale zilei, ale săptămânilor ce au trecut, ale săptămânilor ce vor să vină. Se pare că suntem într-o Europă extrem de instabilă, în care situaţia este gravă şi se agravează pe zi ce trece. Nu ştiu dacă aţi apucat să vedeţi ultima copertă a publicaţiei "The Economist" care are un mesaj mai curând sumbru despre viitorul Europei. Se întreabă jurnaliştii de la "The Economist" dacă e acesta sfârşitul, - aceasta este şi coperta -, sfârşitul, evident, pentru moneda euro şi pentru zona euro. Care este situaţia, din punctul dumneavoastră de vedere?Emil Boc: După cum aţi menţionat şi după cum se poate observa, Uniunea Europeană se întoarce cu faţa din nou spre austeritate. Şi când spun asta mă refer la faptul că dacă prognozele de primăvară erau mai optimiste pe creşterea economică cu privire la 2012, acum vedeţi, s-au întors spre o creştere economică de 0,5%-0,6%, în loc de 2%-3% sau chiar 4%. Chiar şi motoarele economiei UE, Franţa şi Germania, şi-au revizuit în jos prognoza, de la în jur de 2% la 0,6%-0,8%. Asta spune foarte mult despre ce înseamnă Uniunea Europeană. În al doilea rând spune foarte clar că trebuie luate măsuri clare şi decisive din punct de vedere politic şi economic. De ce suntem în această situaţie? În primul rând datorită crizei datoriilor suverane ale statelor, adică politicienii timp de zeci de ani după cel de-al doilea război mondial şi-au câştigat popularitate, voturi şi putere pe promisiuni electorale cu mai multă sau mai puţină acoperire în economie. Şi de aceea s-a ajuns la situaţii precum în Grecia să ai o datorie de 160% din PIB, Italia 120%, media UE să fie peste 80% datorie publică în PIB, când maximul Tratatului de la Maastricht este de 60%. E timpul ca politicienii să-şi asume acum aceleaşi responsabilităţi pe care, repet, în urmă cu ani de zile câştigau voturi pe ele.Realizator: Ce înseamnă asta, mai concret, vă rog?Emil Boc: Mai concret, înseamnă... uitaţi ce a fost în Grecia. Era absolut iresponsabil să trimiţi la referendum o decizie care să vizeze echilibrarea bugetului pe termen mediu şi lung, în loc ca politicienii să-şi asume, pentru că tot ei au fost aceia care au generat aceste datorii publice.Claudiu Pândaru: Dar, domnule prim-ministru...Emil Boc: Şi atunci, asta este şi soluţia în Uniunea Europeană: măsuri ferme, politice asumate de către liderii politici. Dacă nu vor face acest lucru, într-adevăr, acest titlu de ziar poate - Doamne fereşte! - deveni realitate.Claudiu Pândaru: Nu credeţi, însă, că misiunea politicienilor în acest moment s-a cam încheiat? E aproape imposibil să inverseze răul pe care l-au făcut. Adică, nu e timpul ca nişte specialişti, nişte economişti să vină şi să preia frâiele?Emil Boc: Locul politicului nu poate fi luat în lume. Politicul a fost acela care, în decursul istoriei omenirii, într-o formă sau alta, a condus lumea; politica având multiple forme, multiple regimuri, forme de manifestare. Tot politicul este acela care trebuie să rezolve aceste probleme, dar repet, nu cu populisme, ci cu responsabilitate, nu cu poveşti, ci cu măsuri concrete. Iar asta înseamnă, într-adevăr, să schimbi modul de a face politica. Vreau să spun un termen dintr-o carte „trebuie reinventată politica după această perioadă de criză”.Claudiu Pândaru: Vorbim în acest moment despre o recesiune în Europa, despre o nouă recesiune în Europa, în 2012.

 Senatorul PDL Radu Berceanu dezvaluie intr-un interviu acordat Ziare.com ca initial a crezut ca excluderea lui Mircea Geoana este o capcana intinsa de PSD. Si-a dat repede insa seama ca a gresit banuindu-i pe Victor Ponta si Crin Antonescu de "mai multa inteligenta decat au". "Ei sunt marele nostru noroc!", considera senatorul PDL.

El mai crede ca si Mircea Geoana a gresit in modul cum a gestionat evenimentele care au dus la inlaturarea sa din PSD si de la sefia Senatului. El nu a inteles ca in viata unui om politic exista momente in care trebuie sa faca "un pas inapoi sau lateral", asa cum a facut Adrian Nastase, care "nu s-a apucat sa se penibilizeze" atunci cand a fost dat la o parte de la varful PSD.

Radu Berceanu e convins ca intentiile politice ale lui Mircea Geoana sunt "utopice", iar ceea ce s-a intamplat in ultima perioada reprezinta "decesul politic" al fostului presedinte PSD. 

Despre USL, Radu Berceanu ne-a declarat razand ca "a gresit fundamental, colosal!" excluzandu-l pe Geoana. Senatorul PDL si-a exprimat bucuria ca, desi partidul sau a avut ghinionul de a ajunge la guvernare intr-o perioada de criza, atat de grea, macar a avut marele noroc ca la conducerea Opozitiei sunt doi lideri politici "atat de stupizi", care par din poezia "Fiind baiet, paduri cutreieram...".

"Daca la PSD si PNL erau personaje politice mai puternice, pentru noi ar fi fost mult mai complicat", recunoaste senatorul PDL, exprimandu-si speranta ca Ponta si Antonescu nu vor fi schimbati de la conducerea USL si convingerea ca uniunea va avea parte de o "cadere brusca si dramatica".

In ceea ce priveste presedintia Senatului, Radu Berceanu crede ca ea va fi preluata foarte repede de un reprezentant al coalitiei de guvernare, indiferent ce "dezbateri sau zbateri" ar fi in tabara USL.

Radu Berceanu admite ca noul sef al Senatului ar putea sa nu fie neaparat de la PDL si explica in interviul acordat Ziare.com de ce i se pare absolut necesara o consultare pe aceasta tema cu presedintele Romaniei.

Iar referitor la ideea USL de suspendare din functie a lui Traian Basescu "asta e mai ridicola decat debarcarea lui Geoana, iar impreuna cred ca sunt de Guiness Book of Records la ridicol si la prostii" - crede Radu Berceanu.

Ce formatiune politica credeti ca va da viitorul presedinte al Senatului? PSD, PDL, UDMR...?

Eu cred ca PDL va avea presedintia Senatului, nu mai e niciun fel de piedica de natura constitutionala sau regulamentara in acest sens. S-ar putea sa fie o discutie in Coalitie, luni de dimineata, in care sa mai fie si alte variante, tot din Coalitie, cine stie? Asta da. Si daca, din anumite motive care tin de economia intregii coalitii si de intelegerile generale, se face o alta propunere, atunci acea propunere va deveni seful Senatului, dar oricum va fi din partea Coalitiei. 

Nu se pune in niciun fel problema ca presedintele Senatului sa fie tot de la USL pentru ca nu au voturile necesare. 

Nu ii dati nicio sansa lui Mircea Geoana de a fi repus in functie de Curtea Constitutionala pe 7 decembrie?

Continuarea pe ziare.com

 Preşedintele interimar al PDL Iaşi, senatorul Dumitru Oprea, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că va propune un proiect de hotărâre pentru ca municipiul Iaşi să fie declarat oraş martir. 
Senatorul ieşean susţine că plenul Camerei Deputaţilor a decis, la începutul lunii noiembrie, declararea unor oraşe precum Craiova, Constanţa, Caransebeş drept oraşe martir ale Revoluţiei din Decembrie 1989, dar nu a fost inclus între ele şi Iaşiul.
''M-am întâlnit cu oameni care au luptat la revoluţie, care mi-au spus că în ultimii ani au solicitat în nenumărate rânduri parlamentarilor să promoveze o astfel de iniţiativă, dar nu s-a întâmplat nimic'', a spus Oprea. 
Acesta a precizat că va avea o discuţie cu toţi cei 17 parlamentari de Iaşi pentru a demara un proiect legislativ în acest sens.
Declaraţia senatorului PDL Dumitru Oprea vine la doi ani după ce reprezentanţi ai autorităţilor locale şi a două asociaţii de revoluţionari au semnat, în Sala Mare a Primăriei Iaşi, un memoriu adresat parlamentarilor ieşeni prin intermediul căruia solicitau o iniţiativă legislativă pentru recunoaşterea Iaşiului ca oraş iniţiator al Revoluţiei din Decembrie 1989. În actul menţionat, se arăta că data de 14 decembrie 1989 a fost deja recunoscută ca fiind data debutului Revoluţiei române. Demersul nu a avut niciun rezultat concret până acum.
În zilele de 13 şi 14 decembrie 1989 au fost împărţite în cutiile poştale ale scărilor de bloc din Iaşi manifeste care îndemnau populaţia să vină la un protest în Piaţa Unirii, programat pentru ora 16,00. Pe manifeste era inscripţionat mesajul ''Participaţi la demonstraţia din Piaţa Unirii la 14 decembrie, ora 16''. 
Manifestaţia nu a mai avut loc. Organizatorii mişcării 'Iaşi 14 Decembrie 1989' din Piaţa Unirii - Vasile Vicol, Valentin Odobescu, Ionel Săcăleanu, Ştefan Prutianu, Cassian Maria Spiridon şi Aurel Ştefanache - au fost arestaţi unul după altul, începând cu dimineaţa zilei de 14 decembrie 1989. Acestea au fost primele arestări ale organelor de opresiune în rândul revoluţionarilor din România. Totodată, angajaţii fostei Securităţi au luat măsuri pentru a evita adunarea cetăţenilor în Piaţa Unirii. Cei şase au fost eliberaţi pe 22 decembrie 1989.