În perioada 23 – 24 septembrie a.c., senatorul Viorel Badea a avut întâlniri şi consultări cu reprezentanţii asociaţilor de români din Serbia, atât din Voivodina cât şi din Valea Timocului. Pe agenda de discuţii au stat chestiuni referitoare la recensământul populaţiei din Serbia, raporturile între comunităţile de români din Serbia de Răsărit şi românii din Voivodina, precum şi unele aspecte legate de strategia de acţiune a statului român în beneficiul comunităţilor de români/vlahi din Serbia de Răsărit.

Un punct foarte important pe agenda de discuţii l-a constituit statutul Protopopiatului Creştin Ortodox Român „Dacia Ripensis” şi, în special, modalităţile în care autorităţile locale şi centrale sârbe înţeleg să respecte dreptul la libertatea religioasă a românilor din Serbia de Răsărit.

Totodată, senatorul Viorel Badea a participat la un spectacol organizat de Asociaţia pentru Cultura a Românilor-Vlahilor "Ariadnae Filum" cu sprijinul Institutului Cultural Român, în intervenţia sa, susţinută în faţa a peste 400 de români/vlahi, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a vorbit despre necesitatea păstrării identităţii culturale şi religioase a românilor din Serbia, afirmând că „statul român a fost, este şi va fi permanent alături de comunităţile româneşti oriunde s-ar afla acestea şi oricum ar fi denumite ele, considerând această atitutine ca pe o datorie de onoare”.

În acelaşi timp, senatorul Viorel Badea a atras atenţia autorităţilor sârbe referitor la modul în care acestea înţeleg să respecte drepturile comunităţilor române din statul vecin, reiterând faptul că România va monitoriza constant şi atent situaţia românilor din Serbia şi îşi va modela relaţiile sale cu statul sârb în funcţie de modul în care acesta din urmă va respecta legislaţia europeană privind drepturile minorităţilor naţionale.



 

Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Bine aţi venit la "Ediţia specială"! Invitatul nostru în această seară este preşedintele Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte! Bine aţi revenit, vă spun, în studiourile TVR, pentru că ultimele discuţii le-am purtat pe terenul dumneavoastră.

Traian Băsescu: Bine v-am regăsit!

Ramona Avramescu: Astăzi este, dacă nu mă înşel, exact o săptămână de când v-aţi întors din vizita de lucru fulger, pe care aţi făcut-o la Washington, şi ocazie cu care s-au semnat acorduri privind amplasarea scutului antirachetă în România şi Parteneriatul strategic pentru secolul XXI. Aţi promis, la întoarcere, că acordul va fi public, la un moment dat, încă se lucrează, înţeleg.

Traian Băsescu: Aşa este.

Ramona Avramescu: Avem însă nişte precizări făcute de domnul Bogdan Aurescu, pe tema asta. L-am auzit spunând că e o situaţie "win-win"...

Traian Băsescu: ... "win-win", da.

Ramona Avramescu: ...cum zic americanii, adică, din care câştigă ambele părţi. Şi v-aş întreba, acum, când s-au mai aşezat lucrurile, ce câştigă România, ce câştigă americanii? - dincolo de acest principiu generos al securităţii.

Traian Băsescu: Ambele ţări câştigă securitate. Sistemul care se amplasează în România este un sistem antirachetă, defensiv, repet, defensiv, destinat să lovească rachete balistice, care ar fi lansate împotriva teritoriului României, împotriva a parte din teritoriul aliat din interiorul UE sau împotriva Statelor Unite. Deci, câştigă, şi unii şi alţii, securitate. În plus, dacă venim în zona politică, este un document oficial, care, în preambul vorbeşte de Parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Deci, acesta este un document juridic, care va trece prin Parlament şi care defineşte tipul de relaţie între România şi SUA, printr-un act bilateral, care va trece prin Parlamentul Statelor Unite şi prin Parlamentul României, urmând a fi ratificate ca legi. Faptul că acest acord defineşte, oficial şi juridic, Parteneriatul strategic româno-american, a avut ca efect Parteneriatul strategic pentru secolul XXI, având în vedere importanţa actului juridic al realizării acestui acord pentru amplasarea elementelor de antirachetă ale SUA pe teritoriul României. O să merg puţin mai departe, pentru că toţi am vorbit de acord, e un acord antirachetă şi cred că, până la desecretizare, şi eu sper, în următoarea săptămână, să se întâmple acest lucru - în momentul de faţă Ministerele de Externe din cele două ţări lucrează la acest lucru, Departamentul de Stat şi MAE din România - şi, probabil...

Ramona Avramescu: ... va fi desecretizat complet. Nu există anexe, nu există...

Traian Băsescu: ... nu, nu există. Deci, vă garantez că nu există niciun act adiţional secret la acordul care va fi public, şi, atunci, Bogdan Aurescu, sunt convins că va prezenta acordul articol cu articol şi interpretarea acestuia. Aş face o uşoară istorie, ca să nu existe confuzii. Prima dată, despre amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României am discutat cu vicepreşedintele Biden, pe data de 22.10.2009.

Ramona Avramescu: În vizita acestuia la Bucureşti.

Senatul a adoptat, miercuri, cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere o declaraţie care contestă deciziile luate în 'parlamentele naţionale ale altor ţări membre ale Uniunii Europene' privind blocarea aderării României la Spaţiul Schengen.

Textul iniţial, propus de senatorul Cristian Diaconescu, este următorul: 'Parlamentul României ia act cu îngrijorare şi dezaprobă categoric deciziile luate în parlamentele naţionale ale unor state partenere din UE privind blocarea ţării noastre privind aderarea ţării noastre la Acordul Schengen. Atragem atenţia forurilor comunitare şi ţărilor membre ale Uniunii Europene în legătură cu faptul că cetăţenii români sunt cetăţeni europeni, cu drepturi depline în spaţiul comunitar, drepturi care rezultă din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat de fiecare dintre statele membre ale UE. Încălcarea cetăţenilor români în spaţiul comunitar reprezintă, în principal, o gravă atingere a adusă principiilor fundamentale care stau la baza construcţiei Europene şi un act fără precedent. Aşa cum rezultă din actele constitutive europene, precum şi din Tratatul de aderare, România a îndeplinit integral cele trei criterii de la Copenhaga, respectiv politic, economic şi aquis comunitar, ca de altfel şi pachetul de obligaţii Schengen, preluat în cadrul juridic general al Uniunii Europene. România a dovedit vocaţie europeană constantă şi consecventă, în acest fel devenind membră cu drepturi depline a UE la 1 ianuarie 2007. Considerăm că exprimarea solidarităţii şi unităţii europene vor trebui să prevaleze în continuare în faţa exceselor de politicianism intern exprimate prin gesturi de natură să accentueze tendinţele populisme, xenofobe şi eurosceptice. Parlamentul României constată ca fiind îndeplinite toate obligaţiile tehnice cuprinse în criteriile de aderare, aspect confirmat, de altfel, şi de Parlamentul European (...) şi solicită statelor membre luarea unei decizii juste în realizare a procesului de aderare a procesului României de aderare la Spaţiul Schengen'.

COMUNICAT DE PRESA
(20 septembrie 2011)

REF: Ceremonia de depunere a juramantului de investitura in functia de
ministru al Afacerilor Europene a domnului Leonard Orban

Marti, 20 septembrie a.c., a avut loc la Palatul Cotroceni, ceremonia de
depunere a juramantului de investitura in functia de ministru al
Afacerilor Europene a domnului Leonard Orban.

Va prezentam discursul sustinut de seful statului cu aceasta ocazie:

„Domnule ministru, incep prin a va felicita, chiar daca am si regretul
despartirii de dumneavoastra si implicit de competentele legate de relatia
cu Uniunea Europeana, dar am convingerea ca si in executiv fiind vom
colabora la fel de bine pe problematica europeana. As vrea sa definesc,
din punctul meu de vedere, ministerul care astazi s-a infiintat prin
vointa Parlamentului Romaniei si, apropo, felicit Guvernul si coalitia de
guvernare ca a probat a avea o majoritate constitutionala suficienta
pentru sustinerea Guvernului. Ministerul acesta nu va gestiona bani. Un
singur program operational, cel pe asistenta tehnica, este in
responsabilitatea acestui minister. In rest, toate celelalte ministere,
autoritatile de management raman responsabile de derularea fondurilor
europene, a programelor operationale. Ceea ce acest minister va avea insa
ca misiune fundamentala este sa coordoneze activitatea unitatilor de
management din ministerele de linie. Va avea ca misiune simplificarea
procedurilor cu aplicabilitate in toate ministerele, va avea ca
responsabilitate sa urmareasca aplicarea cu strictete a procedurilor
stabilite in implementarea programelor cu finantare europeana. Nu in
ultimul rand, acest minister va fi interfata dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana si va avea misiunea extrem de grea a sustinerii
punctului de vedere al Romaniei in negocierile pentru urmatorul exercitiu
bugetar, 2014-2020. Cu siguranta, vor fi si multe alte atributiuni, dar
aceasta este motivatia, viziunea pentru care ministerul a fost infiintat.
Simplificarea procedurilor, aplicare uniforma a procedurilor de catre
toate unitatile de management din ministerele de linie si, nu in ultimul
rand, un ochi atent pe respectarea cu strictete a procedurilor.

În şedinţa Senatului de miercuri, 21 septembrie a.c., Preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, senatorul Mihail Hărdău, a susţinut declaraţia politică intitulată „Nevoia unui învăţământ diferenţiat”, argumentând necesitatea unei clasificări a diplomelor de bacalaureat pe domenii de studii care să condiţioneze accesul în învăţământul superior.

Având în vedere rezultatele înregistrate în acest an la examenul de bacalaureat, senatorul Mihail Hărdău consideră că sistemul de educaţie trebuie să integreze o abordare diferenţiată a beneficiarilor săi nu numai în ceea ce priveşte structura învăţământului prin promovarea şcolii profesionale ca alternativă la ciclul liceal, dar şi prin elaborarea unei clasificări a diplomelor de bacalaureat pe domenii de studii, în funcţie de profilul urmat, conferind drepturi diferite de acces în ciclul superior.

„Apreciez că o condiţionare a accesului într-un program de studiu universitar în funcţie de profilul liceal absolvit ar contribui semnificativ la limitarea loteriei manifestate anual la admiterea în universităţi, dar şi la adecvarea învăţământului secundar la cel superior prin orientarea profesională coerentă a absolvenţilor de liceu spre programe de studii în raport direct cu parcursul şi aptitudinile individuale ale fiecărui elev”, a încheiat senatorul Mihail Hărdău.

Textul integral al declaraţiei politice poate fi consultat pe site-ul Senatului la fişa parlamentarului.

Biroul de presă

Cabinet Senatorial Mihail Hărdău

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat, marţi, înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, la conducerea căruia se va afla Leonard Orban.

Potrivit secretarului Senatului Gheorghe David, 245 de parlamentari au votat pentru înfiinţarea ministerului afacerilor europene şi pentru numirea în fruntea acestei instituţii a lui Leonard Orban. 

În total, la şedinţă au fost prezenţi 432 de deputaţi şi senatori. 

'Birourile Parmanente constată că e întrunit numărul de voturi necesar completării structurii şi componenţei Guvernului', a spus David. 

Opoziţia nu şi-a exercitat votul asupra înfiinţării ministerului privind fondurile europene, cu excepţia deputatului conservator Tudor Ciuhodaru.

Plantele aromatice şi cele medicinale ar putea fi o şansă pentru exportul românesc, deoarece sunt foarte solicitate, iar cele care provin din flora spontană nu necesită eforturi financiare deosebite, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Gheorghe David, profesor de Tehnologia plantelor de câmp la Facultatea de agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, membru al Comisiei pentru agricultură din Senat.

El este de părere că nu trebuie vândut peste hotare doar produsul prim, ci ar trebui dezvoltată întreaga industrie aferentă pentru a exporta produsul finit - creme, unguente, siropuri.

'Din păcate, acum România nu are prea multe variante pentru export în afară de grâu. Dar încercăm să exportăm plante aromatice şi medicinale. Aici am putea da producţii foarte mari la export, deoarece se solicită în cantităţi mari, atât dintre cele cultivate, cât şi cele din flora spontană', a precizat David.

Potrivit acestuia, dacă în anii de dinainte de 1990 în România se cultivau circa 42 de tipuri de plante aromatice şi medicinale, acum numărul lor s-a redus la jumătate.

'Coriandrul, chimionul, anasonul, anghinarea, muşeţelul sunt cele mai cerute, dar le avem şi pe cele din flora spontană, cătina fiind foarte solicitată, mergând până la fructele de pădure - afinele şi coacăzele, care sunt la mare căutare. Din păcate, sunt prea puţin cultivate', a explicat senatorul.

Observ că domnul Marian Vanghelie, care a rămas fără sprijin din partea PSD şi, în consecinţă, fără posibilitatea de a mai candida, a descoperit, după mai mult de 20 de ani de democraţie, că există electorat şi dincolo de graniţele României.

Într-o reuniune ţinută la Bucureşti în data de 18 septembrie, domnul primar al sectorului 5,  îşi descoperă, brusc, valenţe planetare, demonstrându-ne, în stilul binecunoscut, că nu ştie ce se întâmplă în comunităţile româneşti şi, mult mai grav, nu cunoaşte faptul că românii aflaţi în afara graniţelor sunt reprezentaţi de şase parlamentari, trei dintre aceştia având domiciliul în diaspora. Îi aducem la cunoştinţă domnului primar că toţi cei şase parlamentari români au fost aleşi în urma unui scrutin democratic de comunităţile de români de pretutindeni, fiecare dintre aceştia având un solid background în relaţia cu românii din întreaga lume.

Totodată, precizam pentru domnul primar că există o bogată legislaţie pentru românii din afara graniţelor (de ex. Legea 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni; sau Legea 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora), în Parlamentul României activând două comisii permanente care se ocupă de relaţia cu românii de pretutindeni, precum şi nenumărate organizaţii nonguvernamentale care derulează proiecte şi programe în beneficiul comunităţilor de români de pretutindeni, cu finanţare de la Guvernul României.

Îl felicităm şi totodată îl invidiem pe domnul primar pentru relaţiile pe care le are cu Republica Irak şi aşteptăm cu nerăbdare să ne împărtăşească şi nouă din experienţa reuniunilor cu românii din Kurdistan. Nu pot decât să îmi exprim satisfacţia că, după mai bine de 20 de ani, a observat şi domnul Vanghelie că există români în diaspora şi s-a decis să se ocupe de aceştia. Doresc, însă, să-l avertizez, sine ira et studio, că electoratul la care domnia sa încearcă să acceadă nu se lasă amăgit de cântecul fals de sirena electorală al cuiva care vine de nicăieri şi se îndreaptă niciunde, încercând să subsumeze interesul public al comunităţii românilor de pretutindeni unui interes politic personal şi mărginit. 

Constat cu îngrijorare, în ultima perioada, o recrudescenţă a unor atitudini abuzive şi discrimatorii la adresa unor membrii ai comunităţii românilor din Franţa. În aceste condiţii este de datoria mea să atrag atenția autorităților franceze că un asemenea comportament nu poate duce decat la neîncredere şi la nesiguranţă, afectând ireversibil comunitatea românilor din Hexagon, precizând totodata că, în virtutea responsabilităţii cu care m-au investit românii de pretutindeni, urmăresc îndeaproape situația celor trei tineri români arestați pe nedrept pe data de 3 iunie a.c., precum și modul în care se va soluţiona cazul domnului Marius Murariu, închis pe nedrept timp de câteva luni, dupa ce un infractor i-a furat identitatea.

De asemenea, îmi exprim profunda îngrijorare pentru manifestarile nedemne ale poliţiştilor francezi care ar trebui să înţeleagă că rolul lor în societate este acela de a aplica legea tuturor, cu responsabilitate şi respect în egală măsură. În acest context, trebuie să fim mai conştienţi ca niciodată că dialogul şi cooperarea între autorităţile celor două state, România şi Franţa, este unica manieră în care putem soluţiona problema infracţionalităţii care afectează în acelaşi mod şi românii şi francezii şi faţă de care toleranţa autorităţilor şi a societăţii în general trebuie să fie zero.

Senator Viorel Badea

Preşedinte Comisia

pentru Românii de Pretutindeni

 Ministrul transporturilor și infrastructurii, doamna Anca Boagiu, a avut astăzi, 15 septembrie a.c., la Haga, o întâlnire cu omologul său olandez, doamna Melanie Schultz Van Haegen. Cu prilejul întâlnirii, ministrul român a reiterat angajamentul MTI de a susține intensificarea parteneriatului dintre porturile Constanța și Rotterdam ca garanție pentru creșterea rolului portului Constanța în Uniunea Europeană. Intrarea într-o nouă etapă de colaborare între cele două porturi vine ca urmare a semnării Memorandumului de Înţelegere dintre CN APM S.A. Constanţa şi Autoritatea Portului Rotterdam în data de 21 aprilie a.c. ”Suntem deja într-o nouă etapă a acestui parteneriat, prin cooptarea de experți ai Portului Rotterdam în activitățile de management de la portul Constanța pentru că acest import de know-how este vital pentru a dezvolta un plan autentic de business pe termen lung. Pe termen mediu și lung ne îndreptăm spre o soluție de management privat care să faciliteze ducerea la bun sfârșit a planului prin care Portul Constanța să devină hub regional și al doilea port ca mărime în Europa. Trebuie să profităm de avantajul că Rotterdam și Constanța sunt practic capetele aceluiași coridor european de transport, de la Marea Nordului până la Marea Neagră, Dunărea și Rinul fiind cele două ”autostrăzi” prin care porturile noastre sunt conectate. De aceea intensificarea parteneriatului dintre cele două entități portuare va fi în avantajul ambelor părți și va face din Constanța poarta de intrare în Uniunea Europeană pentru mărfurile transportate din Asia.”, a declarat ministrul Anca Boagiu.

Pe agenda discuțiilor dintre cei doi oficiali a figurat și subiectul cooperării pe căile navigabile interne, ministrul român prezentând avantajele cooperării în temeiul Strategiei Dunării și argumentând că scopurile Strategiei sunt complementare planurilor de dezvoltare a parteneriatului dintre porturile Constanța și Rotterdam. ”Dacă Strategia Dunării va fi un succes, importanța porturilor Rotterdam și Constanța va crește și mai mult pentru că până în 2020 traficul de mărfuri pe Dunăre trebuie să crească cu 20%. Cu atât mai mult trebuie eliminate obstacolele pentru navigație, trebuie încurajat transportul de pasageri dintre principalele orașe, dar și să fie promovat turismul prin elaborarea unui brand al Dunării”, a declarat ministrul Boagiu.

În legătură cu dosarele privind revizuirea politicii TEN-T și propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar multi-anual 2014-2020, ministrul Boagiu a reiterat poziția României conform căreia principiul alocării echilibrate a resurselor pentru reducerea decalajelor între statele Uniunii Europeană trebuie să rămână la baza construcției unor politici atât de importante. În context, ministrul Boagiu a amintit și că România dorește în cadrul revizuirii politicii TEN-T integrarea unor proiecte precum Autostrada Târgu Mureș- Iași sau linia feroviară de mare viteză Constanța-București-Budapesta.