Preşedintele Senatului, democrat-liberalul Vasile Blaga, a declarat miercuri seară că Puterea are obligaţia de a asigura cvorumul - 68 de senatori -, având în vedere decizia Opoziţiei de a nu participa la şedinţele de Birou Permanent, comisii şi plen.
'Niciun ministru sau senator PDL nu va pleca în delegaţie lunea', a precizat Vasile Blaga, la finalul unei întâlniri a grupului democrat-liberal de la Senat.
Potrivit lui Vasile Blaga, liderul grupului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, 'a primit sarcină' să discute cu liderul PDL, premierul Emil Boc, ca acesta să le solicite tuturor senatorilor democrat-liberali să fie prezenţi la plen lunea, când se dă vot final la proiectele de lege, 'la patru fără cinci minute'.
Blaga a mai spus că împotriva celor care nu se mobilizează nu partidul dă sancţiuni, ci electoratul.
În ceea ce priveşte votul final la Senat, democrat-liberalul a arătat că acesta poate avea loc săptămânal sau o dată la două săptămâni, lunea.
Vasile Blaga a susţinut că nu sunt alţi parlamentari care vor să plece din PDL şi că nu au avut loc discuţii de genul acesta.
'Nu au avut loc discuţii de genul 'dorim să plecăm' şi au fost opriţi. Nici pe de parte! Dimpotrivă, colegii doresc ca toţi să fie prezenţi', a afirmat preşedintele Senatului.

Una din marile provocări ale creșterii nivelului de trai este stimularea antreprenoriatului. În România sunt doar 24 de firme la mia de locuitori, în condițiile în care media europeană este de 42 de firme. Modernizarea economiei reclamă mai mult apetit pentru libera inițiativă și asumarea riscului pentru deschiderea unei afaceri. Ea necesită însă și un cadru procedural prietenos.
Întrucât ne aflăm abia pe locul 63 în lume din perspectiva ușurinței de a deschide o afacere, conform raportului Doing Business 2012, am luat măsurile necesare pentru simplificarea procedurilor. Astfel, începând cu 6 februarie 2012  perioada de înfiinţare a unei societăţi va fi diminuată de la 10 zile la 3 zile. Este al doilea obiectiv pe care l-am atins în calitatea mea de ambasador al IMM-urilor la Comisia Europeană, după facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor prin Programul Mihail Kogălniceanu şi prin Programul tinerilor debutanţi în afaceri, ambele funcţionale începând cu anul 2011.
Efortul a fost conjugat. Oficiul Național al Registrului Comerțului introduce un nou sistem informatic integrat, prin care antreprenorul poate depune toate documentele necesare înființării unei societăți online, fără costuri financiare suplimentare şi cu economie substanțială de timp. Antreprenorul va trebui să se prezinte în persoană la Oficiile Registrului Comerțului sau la notar doar pentru obținerea specimenului de semnătură.
Plata online a tuturor taxelor pentru înregistrarea firmei este posibilă din acest an prin Sistemul electronic de procesare a plăţilor online la ONRC.
Durata de eliberare a documentelor necesare s-a scurtat semnificativ. Dacă până acum documentul doveditor pentru existența sediului social era eliberat în 5 zile, astăzi antreprenorul poate dispune de acesta în maximum 24 de ore. Cererile însoțite de documentația completă depuse în prima jumătate a programului de lucru ANAF se soluționează în aceeași zi, iar cererile depuse în a doua jumătate a programului de lucru se soluționează cel târziu în prima jumătate a programului de lucru din ziua imediat următoare.
România face astfel un pas uriaș pentru a se apropia de bunele practici europene. În urma acestor modificări, antreprenorul va economisi o uriaşă cantitate de energie, de timp şi de bani.
Andreea Paul (Vass)

Gheorghe Flutur: Buna ziua. Sedinta Biroului Permanent National de astazi, temele de actualitate. Mai intai vreau sa precizez ca Partidul Democrat Liberal l-a mandat pe primul ministru si pe Guvern sa continue demersurile cu Fondul Monetar International care in aceste zile este in Romania pentru realizarea obiectivelor pe care le-am precizat si in scrisoarea din decembrie 2011. Avand in vedere posibila majorare a pensiilor si salariilor, prudenta repet, in limita resurselor economice, fara a crea derapaje, PDL il mandateaza pe primul ministru ca in aceste zile sa discute, sa negocieze cu Fondul Monetar International pentru a gasi aceste solutii inca din luna aprilie. Avem si argumente. Desi este o perioada grea, si cuvantul prudent trebuie sa fie primul pe buzele noastre, a guvernantilor, exista acesta premisa a unei cresteri economice a anului 2011 de 2,5%, ne-am respectat angajamentele cu Fondul si acest lucru este datorita romanilor care au suportat aceste ajustari la venituri, dar acolo unde se poate crea o posibilitate de majorare, s-o facem cat se poate mai repede. Repet, acest lucru Guvernul Boc l-a discutat si l-a prevazut inca din luna decembrie in scrisoare cu Fondul Monetar International.

In al doilea rand, este vorba despre un apel pe care Partidul Democrat Liberal, ca principal partid de guvernamant, il face catre USL si catre liderii USL pentru acel Pact de stabilitate economico-sociala, sa-si desemneze reprezentanti in acea Comisie Putere-Opozitie tocmai pentru a gasi solutii in continuare de stabilitate politica si economica pentru Romania. Temele Romania si le-a facut, angajamentele si le-a respectat, urmeaza sa gasim solutii care sa se resimta in buzunarele romanilor. De aceea apelul nostru catre USL este acela de a lasa la o parte orgoliile, logica electorala, si sa punem pe primul plan interesele oamenilor, sa cream stabilitate politica si economica in asa fel incat sa putem materializa ceea ce dorim sa discutam zilele acestea, si chiar Fondul Monetar International a anuntat aceasta usoara posibila crestere a veniturilor romanilor. Adresam aceasta rugaminte, sa ne intoarcem la masa dialogului si sa punem pe primul plan interesele oamenilor.

Miercuri, 25 ianuarie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în perioada 23-27 ianuarie a.c., senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: „Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia” (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).
Senatorul Badea a relevat faptul că Serbia a înregistrat în mod vădit progrese în ultimii ani, prin adoptarea unor legi importante, menite să consolideze arhitectura instituţională şi să ofere premisele instaurării unui stat de drept. În acelaşi timp, parlamentarul român a menţionat serioasele  restanţe pe care statul sârb le are în materia protecţiei minorităţilor naţionale, manifestându-şi profunda îngrijorare cu privire la continua deteriorare a situaţiei românilor din Serbia Răsăriteană, aşa-zişii vlahi, cum sunt denumiţi de autorităţile de la Belgrad.
Membrii acestei comunităţi se confruntă cu probleme serioase legate de imposibilitatea de a-şi exercita libertatea religioasă, dreptul de a-şi folosi propria limbă şi de a-şi afirma identitatea culturală.
Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României a precizat că acţiunile de intimidare la adresa afirmării identităţii româneşti, care în trecut se rezumau la ameninţări şi hărţuiri, s-au transformat, în decembrie 2011, în atacuri armate, ţinta acestora fiind doi lideri ai românilor din Serbia, unul din Timoc, iar celălalt din Voivodina. Producerea acestor două incidente în aceeaşi noapte ne face să credem că este vorba despre o acţiune coordonată.
Parlamentarul român a mai adăugat că demersurile din ultima perioadă ale Serbiei care au ca scop deromânizarea celor pe care îi numesc vlahi și care sunt, fără nici un dubiu, vorbitori de limba română., iar instrumentalizarea Consiliului Naţional al acestei comunități în scopul negării identității vlahilor trebuie să înceteze imediat.
„Asistăm la o încercare ridicolă de a inventa un așa- zis alfabet al unei limbi numite ”vlahe” prin care se încearcă de fapt inventarea unei limbi pentru a se motiva o identitate culturală şi etnică pretins distinctă de cea română, recurgându-se la metode de inspiraţie stalinistă”, a mai adăugat senatorul Badea.
Parlamentarul român a mai precizat că, în România, fiecare minoritate naţională este în primul rând recunoscută – spre deosebire de distincţia artificială pe care Serbia o face între români şi vlahi -, iar apoi fiecare membru al unei minorităţi naţionale beneficiază de libertate religioasă, de învăţământ în limba maternă, dreptul de a-şi exprima identitatea culturală (inclusiv prin acordarea unor substanţiale fonduri de la bugetul de stat al României), printre beneficiarii acestor cuprinzătoare drepturi numărându-se şi membrii comunităţii sârbe din România.

„Astăzi vreau să mă adresez exclusiv românilor din ţară şi românilor de pretutindeni. Astăzi mă adresez românilor pentru că manifestaţiile din ultima vreme, scandările din stradă din ultimele zile, mesajele de pe mijloacele electronice - internet, Facebook - mi-au creat impresia că pentru o parte din români s-a creat o ruptură între Preşedinte şi parte din naţiune. S-a creat impresia falsă că Preşedintele nu-i mai reprezintă pe români şi societatea în relaţia cu instituţiile statului. Eu ştiu că pentru români obligaţia Preşedintelui de a-i reprezenta continuu este unul din imperativele majore, fiind vorba de un Preşedinte ales prin vot direct. 
Aş vrea ca românii să înţeleagă că îmi este extrem de clară situaţia în care se află. Ştiu că măsurile precum creşterea TVA-ului, reducerea salariilor în sectorul bugetar, restructurarea sectorului bugetar, introducerea contribuţiei pentru sănătate la pensiile până la 750 de lei i-au făcut să iasă în stradă, ca urmare a traiului greu. Ştiu în acelaşi timp că aceeaşi abordare o au şi milioane de români care nu au ieşit în stradă. Şi ei s-au simţit solidari cu cei care prin scandările lor, prin pancartele lor din pieţele oraşelor din ţară dădeau semnale legate de sărăcie, de aroganţă a politicienilor sau legate de corupţie. Este clar pentru mine că prima mea obligaţie este aceea de a restabili legătura de încredere între mine şi acea parte a populaţiei care şi-a pierdut încrederea în Preşedinte. În momentul de faţă ne aflăm într-o situaţie de criză. Evoluţiile interne din ultimii doi ani au suprapus peste criză şi măsuri extrem de puternice de modernizare a statului. Practic, în acelaşi timp, coaliţia aflată la putere, susţinută de mine, a realizat două lucruri extrem de dificile: pe de o parte, lupta cu criza pe care cel mai greu a resimţit-o populaţia, iar pe de altă parte, procesele extrem de dificile de modernizare a ţării. Şi aş aminti: legi extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li se adresau, Codul Penal, Codul comercial, codul de procedură penală, codul de procedură comercială. Au fost legi destinate să reformeze justiţia, restructurarea aparatului bugetar, o diminuare cu peste 200.000 a numărului bugetarilor, un alt proces de reformă care a afectat profund populaţia, legea răspunderii magistraţilor, de asemenea, o lege dificilă şi îndelung dezbătută, legea micii reforme, un alt obiectiv care a împins la dezbatere şi uneori insatisfacţie. Codul Muncii, care a avut ca principală măsură flexibilizarea forţei de muncă a fost, de asemenea, un moment în care societatea întreagă a fost afectată, în primul rând din îngrijorarea că ar putea fi mai rău. Aş aminti Legea educaţiei, o lege care a împins către reformarea unui sistem extrem de mare şi care nu a fost profund reformat niciodată de la revoluţie încoace. Nu în ultimul rând, Legea asistenţei sociale, o lege, de asemenea, extrem de discutată şi care a afectat un număr considerabil de oameni, care de multe ori trăiau nejustificat din ajutoare sociale. Sunt doar câteva exemple care arată că procesele de modernizare a statului, simultan desfăşurate cu procesele prin care am încercat restabilirea echilibrelor macroeconomice, au dus la o situaţie de nemulţumire într-o largă parte a societăţii româneşti. Aici, cu certitudine, responsabilitatea mea este majoră, pentru că - şi aici vă rog să luaţi toate discursurile mele publice din campania din 2009 - deci responsabilitatea mea este majoră, pentru că modernizarea statului a fost unul din obiectivele asupra cărora m-am angajat înainte de a deveni pentru a doua oară Preşedinte al României. Nu ascund că adesea a trebuit să am ieşiri publice, pentru a stimula îndeplinirea acestor obiective. Toate au creat, pe bună dreptate, un sentiment de nesiguranţă în societate, chiar dacă eu am câştigat alegerile, având ca principală axă discursul legat de reforma statului. Aş spune însă că suntem acolo unde trebuie pentru că, în primul rând, datorită eforturilor populaţiei, România a ieşit din recesiune. Sper ca la mijlocul lunii februarie cifrele de la Statistică să confirme că am înregistrat o creştere economică în jurul a 2,5% din Produsul Intern Brut, ceea ce va fi una din cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană. 

Liderul grupului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a declarat miercuri seară, pentru AGERPRES, că Iulian Urban l-a înştiinţat înainte de a-şi anunţa demisia din Partidul Democrat Liberal, precizând că l-a sfătuit să se gândească de două ori dacă prin gestul său sprijină sau nu formaţiunea democrat-liberală.
'Mi-a dat un telefon cu câteva ore înainte, mi-a spus de intenţia lui şi mi-a spus că va rămâne alături de grup şi va sprijini proiectele grupului (grupul PDL din Senat - n.r.), dar are unele nemulţumiri legate de felul în care declaraţiile lui nu au fost corect interpretate inclusiv în cadrul partidului', a declarat liderul senatorilor PDL.
Rădulescu a spus că l-a sfătuit pe Urban să se gândească mai bine dacă prin gestul demisiei ajută sau nu PDL. 'Eu l-am sfătuit să se gândească de două ori înainte de a face acest gest în sensul de reflecta dacă gestul său sprijină sau nu partidul', a adăugat Cristian Rădulescu.
Senatorul Iulian Urban şi-a anunţat decizia de a demisiona din PDL, miercuri, printr-o postare pe blogul personal, afirmând că se consideră 'singurul vierme din România' fiindcă a fost 'suficient de naiv' să spere că va putea 'schimba ceva din interiorul politicii'. Urban a prezentat scuze românilor care s-au 'simţit jigniţi' de postarea sa din data de 13 ianuarie, asigurându-i că aceasta nu se referea la protestatarii din Piaţa Universităţii. (AGERPRES)

”Marcăm astăzi 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, etapă crucială pentru evoluţia României moderne şi, totodată, un bun prilej să reflectăm asupra unor valori fundamentale.

Acum, la fel ca în urmă cu 153 de ani, este nevoie de unitate pentru a apăra interesele României. Noi, românii, am fost uniţi în jurul idealurilor naţionale şi în jurul interesului ţării  în toate momentele de cotitură ale istoriei. Un arc peste timp ne dovedeşte perenitatea şi actualitatea acestei valori.

Unirea Principatelor Române a fost expresia înţelepciunii politice a vremii de a promova, în ciuda constrângerilor istorice, o viziune coerentă pentru modernizarea României. Este o pildă pe care noi, oamenii politici, trebuie să o avem în vedere mai ales în această conjunctură socială şi economică.

Marile momente istorice ale României  obligă, încă o dată, întreaga clasă politică  să dovedească unitate, responsabilitate şi curaj, asemenea înaintaşilor. Este datoria oamenilor politici să  dea dovadă de maturitate, înţelepciune şi să promoveze proiecte care să construiască, în continuare, România ca un stat european modern, în beneficiul românilor.

Este timpul să înlocuim confruntarea cu competiţia şi, împreună, să reflectăm în interesul românilor din ţară şi din afara graniţelor.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, dragi români!”

Emil Boc, Primul-ministru al României

Alaturi de Presedintele Nostru FACEBOOK

Chişinău, 18 ian - Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Senatorul român Viorel Badea intenţionează organizarea unei reuniuni cu medicii români care profesează peste hotare, în special în statele Uniunii Europene, pentru a dezbate proiectul Legii sănătăţii. Viorel Badea a declarat pentru Agerpres, miercuri, la Chişinău, că a discutat deja despre aceasta cu secretarul de stat Vasile Cepoi şi că dezbaterea va avea loc la Palatul Parlamentului. 'Eu consider că este foarte important ca, la acest moment, Legea sănătăţii fie dezbătută de către toţi membrii corpului medical românesc, indiferent de statele în care locuiesc şi profesează. Experienţa pe care au dobândit-o medicii români peste hotare este indispensabilă în acest context al dezbaterii Legii sănătăţii în România', a declarat Viorel Badea. Potrivit senatorului, este necesară o lege a sănătăţii în primul rând pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale, pentru rapiditatea actului medical şi o profesionalizare a corpului medical, iar la un moment dat va fi vorba şi de o mai bună salarizare a acestuia